|
Dec 31
|
(5 votes, average: 5.00 out of 5)
Loading ...Oameni bătuţi cu sălbăticie, impuşcati, legaţi in lanţuri, omorâţi în bătaie – cu răngi, topoare, lanţuri de fier, ciomege; oameni morţi, cu feţele arse cu acid, ca să nu fie identificaţi; oameni dispăruţi, care nu au mai fost găsiţi niciodată – elevi, studenţi, tineri.
TAB-uri, mitraliere, elicoptere, scutieri, armata, focuri de armă asupra populaţiei, incendii, crime, jafuri, violuri, devastări, arestări arbitrare şi fără mandat la sfârşit de mileniu II – nu este Irakul asediat, este Bucureşti, capitala unei Românii care incetase de a mai fi un stat pe harta Europei.
Războiul civil din 13-15 iunie 1990 a avut 2 faze:
1. represiunea din 13 iunie – in care forţa combatantă era alcătuită din instituţiile statului: armata, poliţie, securitate, paraşutişti, fesenişti, etc.
2. mineriada, care a suprimat instituţiile Statului Român, atentând la siguranta naţională, şi transferând puterea unor grupuri paramilitare de civili inarmaţi (poliţişti, securişti, mineri, activişti FSN, delincvenţi de drept comun) lipsite de orice legalitate; a fost pusa in pericol insăşi existenţa Statului Român.
O astfel de situaţie, a unei comunităţi umane lăsate total in voia forţelor paramilitare, s-a mai întâmplat în timpul Războiului din Transnistria.
Peste 1300 de oameni au fost arestaţi abuziv din case, de pe stradă, fără mandat, de către persoane civile substituite forţelor legale de ordine, şi ţinute în cele mai inumane condiţii, in lagărele de la Măgurele şi Băneasa.
Crematoriul “Cenuşa” a funcţionat toată noaptea de 13 spre 14 iunie.
La Cimitirul Străuleşti II, au fost inhumaţi 128 de morţi, unii având pe cruce inscripţia “neidentificat-iunie ‘90″, conform surselor din “România Liberă”.
Dr. D.G., medic la Spitalul Municipal din BUCUREŞTI, adaugă sute de oameni trataţi sau operaţi de grave traumatisme la “Secţia de Neurochirurgie” a Spitalului nr. 9 din Bucureşti, din care 60 au murit in câteva luni.
1024 arestări ilegale, 746 răniţi, 3500 oameni bătuţi, 1466 cartuşe trase. Oficial, au existat 7 morţi. Neoficial, deocamdată, 188 de morţi din zilele 13-15 iunie 1990.
Adevărul nu-l ştim nici in ziua de azi!
S-a spus că cei peste 20.000 de mineri care au însângerat Bucureştiul nu erau mineri adevaraţi; nu ştim exact care era procentul de securişti, poliţişti sau mineri; un lucru insă e sigur: erau cu toţii ROMÂNI, chiar dacă nu erau oameni şi chiar dacă indeplineau ordinele venite dinspre răsărit, şi care vizau dispariţia României.
Aşa cum români au fost şi torţionarii inchisorilor comuniste, şi procurorii, şi judecatorii, şi securistii, şi miliţienii, şi nomenclaturiştii care au aruncat în puşcarii şi lagăre 2 milioane de români şi au exterminat sute de mii.
Morţii din 13-15 iunie s-au adăugat unui lung şir, din păcate neterminat atunci, de jertfe ce par fără sfârşit, pentru o libertate ce pare a fi refuzată veşnic României.
Consideram că vinovaţi de toate aceste crime, precum şi de instigare şi complicitate, sunt:
- Ion Iliescu şi Petre Roman (pe atunci preşedintele, respectiv primul ministru al României) împreună cu membrii Guvernului şi administratiei FSN implicaţi în represiuni (miniştrii de interne, armată, transporturi, prefecţi, primari, etc.)
- Preşedinţii şi persoanele din conducerea Televiziunii Române, a Radiodifuziunii Române, a ziarelor Azi, Adevărul, Dimineaţa – pentru instigarea la violenta si razboi civil, dezinformarea şi manipularea opiniei publice
- Conducerea IMGB, a ministerului Minelor, a minelor din bazinele miniere implicate în represiune, a regionalelor CFR şi a tuturor celor implicaţi în instigarea şi transportarea miilor de mineri şi muncitori la Bucureşti.
“Vreau să mulţumesc pentru spiritul organizat în care v-aţi prezentat, în care aţi acţionat, să multumesc conducătorilor dumneavoastră, inginerului Cozma şi celorlalţi lideri sindicali care au fost in fruntea dumneavoastră, alături de noi, care ne-au ajutat in aceste zile. Deci vă mulţumesc tuturor pentru tot ce aţi făcut în aceste zile.”
- citat din discursul ţinut la Complexul Expozitional, la 15 iunie 1990, prin care preşedintele de atunci al României, Ion Iliescu, a mulţumit minerilor pentru tot ce au făcut la Bucureşti în zilele de 14-15 iunie 1990.
Ion Iliescu a mulţumit unor români pentru că au omorât, torturat, bătut, jefuit şi retinut ilegal alţi români, cu aportul direct al organelor de stat. Ion Iliescu si administratia FSN au însângerat România, au umilit-o, i-au întunecat viitorul, i-au ucis speranţa şi i-au întemniţat libertatea.
Vinovatii trebuie sa plateasca.
Civic Net – Piata Universitatii
Asociatia Victimelor Mineriadelor
Seniorii Ligii Studentilor
Grupul Independent pentru Democratie
Asociatia Civic Media
Recent Comments